Современная генетика

afl? оn perechea 21. De aceea aceast? tulburare mai poart? numele ?i de

trizomia-21. Odat? cu оnaintarea оn vвrst? a mamei, spore?te pericolul

na?terii unor astfel de copii. La femeile оntre 19–21 ani un «daun» se

na?te la 2500 de copii, iar la femeile de 45 de ani – unul la 40.

Bolnavii cu sindromul «daun» tr?iesc cвteva zeci de ani. Tratamentul este

ineficient. Uneori ei pot fi оnv??a?i s? citeasc? ?i s? scrie.

O alt? boal? cromozomic? este sindromul Edvards, provocat? de

neconcordan?a cromozomilor оn perechea 18. El este оntotdeauna mortal.

Copiii mor peste cвteva luni de la na?tere. Ei au ochi mici, urechile

dispuse neregulat, sternul scurt, le lipse?te gвtul, au defecte la degete

?. a. Feti?e cu sindromul Edvards se nasc de dou? ori mai des decвt

b?ie?ei. Ca ?i оn cazul trizomiei-21, trizomia-18 depinde de vвrsta mamei:

cu cвt mama este mai оn vвrst?, cu atвt este mai posibil? neconcordan?a

perechii a 18-ea a cromozomilor.

«Sindromul Patau» este numit trizomia-13 (lipsa de concordan?? оn

perechea 13 de cromozomi). Оn cazul acestei boli la copii nu se sudeaz?

buza de sus cu bolta palatin? de sus. Оn popor aceast? anomalie se nume?te

«buza de iepure». Ea este оnso?it? de leziunea valvular? cardiac?

congenital? ?i pruncii pot avea ?ase degete. Copiii cu trizomia-13 se nasc

cu o mic? mas? a corpului (mai pu?in de 2,5 kg) ?i mor, de regul?, оn

primele luni ale vie?ii.

Am adus exemple de boli genice ?i cromozomice, care formeaz? povara

genetic? a umanit??ii. Men?ion?m c? ereditatea s?n?toas? serve?te drept

baz? a form?rii personalit??ii multilateral dezvoltate. Ereditatea

patologic? dimpotriv?, devine o povar? pentru societate, familie ?i pentru

bolnav. De aceea grija pentru ereditatea f?r? anomalii a omului trebuie s?

devin? o sarcin? comun? a tuturor oamenilor: de stat, savan?i, medici din

оntreaga lume.

Politica consecvent? cu privire la prevenirea catastrofei nucleare,

lichidarea armelor chimice, biologice ?i a altor arme reflect? n?zuin?ele

tuturor oamenilor de a men?ine via?a pe mica noastr? planet? ?i ereditatea

s?n?toas? ne оntregul glob p?mвntesc. Mai sunt vii оn amintirea noastr?

evenimentele ce au demonstrat uria?a for?? de distrugere a radia?iei

nucleare. Dup? exploziile din august 1945 a bombelor atomice оn Japonia

18,7% din femeile gravide nu au mai devenit mame din cauza avorturilor,

23,3% au n?scut copii mor?i, 26% din prunci au murit curвnd dup? na?tere

din cauza leziunilor provocate de radia?ie. Chiar acum, dup? atв?ia ani,

la Herosima continu? s? moar? mul?i oameni din cauza iradierii bunicilor

lor. Consecin?e la fel de triste provoac? folosirea armei chimice. Avia?ia

american? a aruncat deasupra Vietnamului ?i a raioanelor оnvecinate ale

Campuciei mii de tone de armament chimic, numit «substan?? portocalie».

Reprezentan?ii oficiali ai Pentagonului ?tiau, desigur, c? acest preparat,

folosit, chipurile, numai pentru nimicirea frunzelor din p?duri, pentru a

descoperi partizanii, poate provoca multe boli. Utilizarea de c?tre armata

american? a substan?elor chimice toxice se resimte ?i acum, consecin?ele

lor au afectat cвteva genera?ii de vietnamezi.

Defoliantul care con?inea una dintre cele mai toxice substan?e, dioxina,

nu i-a cru?at nici pe solda?ii americani. Оn lista jertfelor lui se оnscriu

20 mii de veterani ai r?zboiului american, care sufer? оn urma aplic?rii de

c?tre ei a acestei toxine. ?i aceast? lista continu? s? sporeasc?. Pentru

ei ?i membrii familiilor lor intoxicarea cu «substan?? portocalie» a

devenit cauza оmboln?virii de cancer a ficatului, pierderii echilibrului

psihic, avorturilor la femei, na?terea unor copii anormali.

Serviciile medicale din ?ara noastr? lucreaz? mult оn aceast? direc?ie,

оn scopul prevenirii bolilor ereditare. Au fost deschise ?i func?ioneaz?

cabinete consultative ?i sec?ii de genetic? medical?. Medicina genetic? nu

dispune оnc? de mijloace efective pentru tratamentul multor boli ereditare,

dar оn viitorul apropiat, pe m?sura dezvolt?rii metodelor ingineriei

genice, vor apare noi posibilit??i de terapie genetic? a bolilor ereditare.

Оn continuare vom relata unele realiz?ri ale ingineriei genetice оn

domeniul acesta.

16.2 Medicamentele – sub controlul genelor

Оn domeniul medicinii sarcinile ingineriei genetice ?in de producerea

diferitelor preparate a c?ror fabricare este imposibil? prin metodele

tradi?ionale sau necesit? un volum mare de munc?.

Оn prezent se aplic? mult interferon – un medicament care permite

combaterea numeroaselor infec?ii, ?i оn primul rвnd a celor virotice.

Printre ele se num?r? toate felurile de grip?, hepatita virotic?, scleroza

difuz? ?. a. Interferonul exercit? un efect pozitiv ?i la tratamentul unor

boli canceroase cum sunt osteosarcomul, mielomul, melanomul, tumoarea

laringelui, meningeomul ?i cancerul pulmonar.

Interferonul e foarte necesar, dar el se produce deocamdat? оn cantit??i

foarte mici, deoarece este un preparat specific. Pentru tratamentul

oamenilor este eficient numai acel care se ob?ine din sвngele omului.

Componen?a chimic? a interferonului o constituie o protein? elaborat? de

celulele omului ?i ale celorlalte vertebrate drept reac?ie la infec?ia

virotic?. Interferonul omului se extrage din leucocitele sвngelui sau din

celulele ?esutului conjunctiv – din fibrola?ti. Dintr-un litru de sвnge se

extrage o cantitate de interferon suficient? pentru o singur? injec?ie. S-a

calculat c? interferonul ob?inut din sвngele tuturor oamenilor ce tr?iesc

pe P?mвnt ar ajunge doar pentru tratamentul a 20 mii de oameni.

Оn prezent ingineria genic? a procedat la solu?ionarea problemei

interferonului. Firmele mari «Biogen» ?i «Ghenenteh», precum ?i

laboratoarele din Belgia, Elve?ia ?i Japonia au оnceput producerea lui din

a doua jum?tate a anului 1980.

Ce s-a realizat deocamdat?? Culturile celulelor de leucocite ?i de

fibrobla?ti ai omului au fost contaminate cu virus ?i оn ele a оnceput

elaborarea interferonului. Din aceste celule s-a separat ARNi ?i din el, cu

ajutorul revertazei, a fost sintetizat ADNc. Apoi ADN-ul purt?tor al genei

necesare a fost inclus оn plasmida colibacilului. Astfel bacteria a ob?inut

o proprietate nou? de a produce interferonul omului.

Оn anul 1982 s-a ob?inut sintetizarea оn celulele colibacilului a

interferonului leucocitar. Prima etap? a cercet?rilor const? оn clonarea

?i identificarea genei, iar a doua – оn ob?inerea din leucocitele sвngelui

omului a ARN-ului informativ, care codific? sinteza interferonului. Оn

acest scop оn leucocitele sвngelui a fost inserat virusul bolii de Newcastl

– un stimulator puternic al interferonului, care genereaz? sinteza lui.

Dup? aceea gena interferonului a fost inserat?, cu ajutorul plasmidei, оn

gena colibacilului. ?i bacteriile au оnceput s? produc? interferonul. Dintr-

un litru de mediu de cultur? (recalculat la 1 litru de sвnge) se poate

ob?ine de 1000 de ori mai mult interferon.

Astfel s-a f?cut un pas important spre producerea industrial? a

interferonului leucocitar relativ ieftin. Pentru munca rodnic? оn domeniul

acesta savan?ilor sovietici Iu. Ovcinnicov, E. Sverdlov, S. ?arev ?. a. li

s-a decernat premiul Lenin.

Bacteriile «programate» special оn acest scop elaboreaz? ?i medicamente

antitumorale. Unul din ele – limfotoxina este o protein?, elaborat? de

celulele sistemului imun al omului (limfocite). El are capacitatea de a

ucide celulele tumorale f?r? a influen?a celulele s?n?toase. Limfocitele,

оns?, produc aceast? protein? оn cantit??i foarte mici ?i de aceea pвn? оn

prezent nu s-a reu?it s? se cerceteze am?nun?it оnsu?irile ei.

Pentru a ob?ine aceast? protein? minunat? оn cantit??i mai mari,

colaboratorii uneia din firmele de inginerie genetic? din SUA au hot?rвt s?

utilizeze bacteriile cu care se lucreaz? mult mai u?or ?i-s mult mai

ieftine decвt culturile de limfocite. Оn acest scop a fost nevoie de o

gen?, care s? codifice limfotoxina. Pentru a sintetiza aceast? gen?,

savan?ii au оnceput s? determine succesiunea aminoacizilor din limfotoxin?.

Ei au reu?it s? descifreze un fragment compus din 155 de aminoacizi, care

alc?tuia 90% din lungimea moleculei proteice. Utilizвnd datele codului

genetic, ei au sintetizat gena, care codific? limfotoxina scurtat? ?i au

inserat-o оn bacteria E. coli. Dar experimentatorii au r?mas decep?iona?i:

proteina «scurtat?», elaborat? de bacterii, nu era activa din punct de

vedere biologic.

Urm?toarea etap? a fost g?sirea acelei p?r?i a genei care lipsea. Din

limfoci?i a fost separat ARNi-ul din care s-au ob?inut copii de ADN. Оntre

acestea trebuia de g?sit copia care codific? limfotoxina. Оn acest scop a

fost utilizat? metoda de hibridizare a ADN-ului. Apoi din copia de ADN

c?utat? a fost t?iat un sector ce codifica fragmentul final care lipsea ?i

a fost sudat la gena sintetic?.

Bacteriile оn care a fost inserat? gena «sudat?» au оnceput s? produc?

limfotoxina, оnsu?irile ?i gradul de activitate ale c?reia nu se deosebeau

de оnsu?irile celei naturale. Producerea ei prin aceast? metod? a fost de

500 de ori mai mare decвt cea produs? de cultura limfoci?ilor. Cвnd aceast?

limfotoxin? a fost administrat? ?oarecilor оn tumoarea provocat? de

cancerogenele chimice, tumoarea pierea.

Speciali?tii americani au reu?it printr-o metod? analog? s? cloneze оn

bacterii gena unei alte proteine anticanceroase a omului – a a?a-numitului

factor al necrozei tumorii.

Dac? proteinele ob?inute pe calea ingineriei genice vor putea fi

utilizate pentru tratamentul oamenilor, ele vor deveni medicamente de tip

nou. Preparatele anticanceroase folosite pвn? оn prezent sunt ne specifice:

ele ac?ioneaz? atвt asupra celulelor canceroase, cвt ?i asupra celulelor

normale. Afar? de aceasta , ele sunt ni?te substan?e str?ine organismului,

pe cвnd limfotoxina ?i factorul necrozei tumorilor sunt proprii

organismului. Aceste preparate se afl? оn etapa experimentelor clinice.

Ingineria genic? a f?cut posibil? crearea a?a-numitelor vaccinuri vii.

Vaccinul viu se ob?ine atunci cвnd «se sutureaz?» la un loc, bun?oar?, ADN-

ul virusului de variol? ?i o anumit? gen? a hepatitei care func?ioneaz? оn

caliate de vaccin antihepatic. Vaccinarea obi?nuit? a acestui -!reparat

provoac? simultan rezisten?a contra variolei ?i hepatitei. Lucr?rile de

creare a vaccinului contra hepatitei (boala Botchin sau icter), boal? grav?

?i foarte r?spвndit?, sunt efectuate de doctorul оn ?tiin?e biologice

I?tvan Fodor, conduc?tor de laborator la Institutul de biochimie ?i

fiziologie a microorganismelor din - ora?ul Pu?chino. Conform planurilor

savan?ilor, principalul avantaj al acestei substan?e pe lвng? eficacitate

trebuie s? devin? ?i producerea ei оn cantit??i ce-ar face posibil?

vaccinarea оn mas? a popula?iei. Vaccinul contra icterului, elaborat оn

SUA, se f?cea din sвngele omului care a suferit de aceast? boal?. Acest

vaccin оl cost? pe pacient o sut? de dolari.

Bazвndu-se pe datele ingineriei genetice, grupul ?tiin?ific al lui I.

Fodor primul оn practica medical? a reu?it s? insereze gena hepatitei оn

genomul vaccinei contra variolei. A fost ob?inut? o vaccin? hibrid?, care

poate fi utilizat? contra a dou? boli simultan.

Juste?ea presupunerilor, f?cute de c?tre savan?i, au confirmat-o ?i

examenele de laborator. Оn sвngele iepurilor de cas?, c?rora li s-a

administrat preparatul recombinat, au fost descoperi?i anticorpi nu numai

contra variolei, dar ?i contra hepatitei.

Experien?ele efectuate, asupra animalelor nu puteau fi, оns?, absolut

conving?toare. Doar hepatita e o boal? de care sufer? оn primul rвnd

oamenii. Savan?ii din laboratorul doctorului Fodor au luat benevol decizia

de a deveni primii oameni оn lume vaccina?i contra icterului, fiind absolut

convin?i teoretic c? aceasta nu poate provoca consecin?e grave. Оn acest

fel unsprezece oameni de pe P?mоnt de acum оnainte nu mai sunt amenin?a?i

de icter. Ace?tia sunt membrii colectivului condus de I. Fodor. Organismul

fiec?ruia din ei a ac?ionat la vaccin prin reac?ia imun?.

Autorii noii inven?ii sunt convin?i c? оn viitorul apropiat vaccinarea оn

mas? contra hepatitei va deveni posibil? оn orice col? al planetei; fiecare

vaccin va costa cвteva copeici.

Astfel pentru оntвia dat? o singur? fiol? con?ine un preparat contra a

dou? boli – a variolei ?i a icterului. E posibil? oare ob?inerea unui

vaccin mai universal? Savan?ii sunt foarte optimi?ti оn acest sens.

Tehnologia ADN-ului recombinat, ingineria genic? ?i noile metode de

biotehnologie vor permite, probabil, crearea de vaccinuri care «ar

func?iona» simultan contra unei serii de virusuri agen?i patogeni ai

bolilor infec?ioase. Biologia virusurilor permite «оnghesuirea» оn genomul

vaccinului de variol? оnc? a dou?zeci-treizeci de gene. Astfel dup?

vaccinare organismul omului va ob?ine un scut sigur contra multor boli.

Unul dintre domeniile medicinii, оn care este deosebit de necesar?

interven?ia ingineriei genice, este endocrinologia. Aceast? ?tiin??

studiaz? bolile legate de tulburarea cre?terii ?i dezvolt?rii organismului,

precum ?i tulbur?rile metabolismului provocate de insuficien?a sau excesul

unor proteine speciale – a hormonilor. Hormonii se sintetizeaz? оn anumite

organe ale animalelor ?i omului ?i este imposibil a-i ob?ine оn cantit??i

mai mari оn afara ingineriei genice. De exemplu, pentru a se produce un

miligram de hormon tiroliberin? a fost nevoie s? se prelucreze 7 tone de

hipotalamus, luate de la 5 milioane de oi.

Unul din primii hormoni ob?inu?i de ingineria genic? оn celulele

colibacilului a fost somatostatina, despre care am mai relatat. Ea este

elaborat? оn organism de hipotalamus (o gland? ce se afl? la baza

creierului). Somatostatina regleaz? secre?ia hormonului cre?terii

(somatotropinei) ?i a insulinei. Ea se folose?te pentru tratamentul

acromegaliei ?i diabetului.

Cu ajutorul somatotropinei, ob?inute ?i ea prin metodele ingineriei

genice, le putem ajuta oamenilor cu оn?l?imea de 120–130 centimetri s? mai

creasc?. Unii pacien?i cresc timp de un an cu 3 cm, ?i nu numai оn perioada

copil?riei, ci ?i оn cea a adolescen?ei. Medicii lituanieni au reu?it s?-i

fac? s? creasc? pe oamenii de 25–28 de ani. Aceste date confirm? o dat? оn

plus posibilit??ile mari de care dispune terapia hormonal?.

Insuficien?a оn organism a hormonului pancreasului, a insulinei, provoac?

o boal? grav? – diabetul zaharat. Peste 60 de milioane de oameni din lumea

оntreag? sufer? de aceast? boal?, care se transmite ?i prin ereditate ?i

care ocup? locul trei, оn ce prive?te cazurile de mortalitate, dup? bolile

cardio-vasculare ?i canceroase. Num?rul bolnavilor de diabet spore?te cu

fiecare an ?i insulina, ob?inut? prin metoda tradi?ional? din pancreasul

porcilor ?i vi?eilor, nu mai ajunge. Chiar mai mult, preparatul provoac?

unor bolnavi, mai alee copiilor, reac?ii alergice. De aceea s-a propus

ob?inerea insulinei de la om, nu de la animale prin metodele ingineriei

genice.

Au fost elaborate dou? metode de ob?inere a insulinei. Prima – clonarea

artificial? a genei sintetizate a insulinei. Dac? sintetizarea genei pe

cale chimic? este dificil?, atunci se procedeaz? la o metod? de ocol. Din

celulele eucario?ilor se separ? o gen? matur? (ARNi) de insulin?. Apoi, cu

ajutorul fermentului, a transcriptazei reversibile (revertazei) din acest

ARNi se ob?ine o copie complementar? a ADN-ului – ADNc. Catena ARNi este

distrus? ?i cu ajutorul fermentului ADN-polimeraza este sintetizat? o a

doua caten? ADNc. Pentru a se putea insera оn vector-gena sintetizat?, cu

ajutorul ligazei se sutureaz? la capetele ei succesiuni nucleotidice scurte

– lincherii. Lincherii au o structur? de nucleotide pe care o recunosc

restrictazele. Оn continuare construirea vectorului hibrid se face pe cale

obi?nuit?. Dup? prelucrare cu restrictaz? a vectorului ?i a ADNc cu

ajutorul ligazei se ob?ine un ADN recombinat, care poate func?iona оn

celula bacterian?. Dar, pentru ca noua gen? s? func?ioneze eficace, оn

componen?a moleculei recombinate, оnaintea ei, se pune un promotor

bacterial ?i un sector de ADN responsabil pentru leg?tura dintre ARNi cu

ribozoma bacterian?. Abia dup? aceasta оncep s? se produc? moleculele de

proinsulin? оn bacterie.

Molecula de insulin? este compus? din dou? catene proteice: catena A cu o

lungime de 21 de aminoacizi ?i catena B constituit? din 30 de aminoacizi.

Catenele sunt legate оntre ele prin leg?turi bisulfide. De aceea cea de-a

doua metod? de ob?inere a insulinei se bazeaz? pe sintetizarea artificial?

a genelor catenelor A ?i B оn form? de ADN. Aceasta se ob?ine cu ajutorul

«ma?inii genice», al c?rei principiu de func?ionare a fost examinat.

Se sintetizeaz? separat catena A a ADN-ului cu lungimea de 63 de

nucleotide ?i catena B cu lungimea de 90 de nucleotide. La capetele ambelor

catene se sutureaz? cвte trei nucleotide, care codific? aminoacidul

metionina, ?i cu ajutorul unei plazmide cu promotor bacterian ?i a genei ?-

galactozidazei sunt reunite оntr-un ADN recombinat, care transform?

bacteriile. Оn acest fel colibacilul «оn?elat» de prezen?a promotorului s?u

propriu ?i de gena ?-galactozidazei sintetizeaz? totodat? ?i insulina. La

оnceput se produce o protein? intermediar?, care con?ine r-galactozidaz? ?i

proinsulin?. Apoi ?-galactozidaza se separ?, ac?ionвnd asupra tripletei

metioninei cu ajutorul bromcianului. Dup? aceasta ambele catene proteice

se unesc оntr-o molecul? de valoare complect? de insulin?, care este

separat? ?i purificat? minu?ios.

Aceast? metod? de ob?inere a insulinei are avantaje, ?i оn primul rвnd

pentru c? dispare munca dificil? de ob?inere a genei dintr-o surs? natural?

din celulele pancreasului. Primele loturi de insulin?, ob?inute prin metod?

de inginerie genic?, au fost deja livrate pe pia?a mondial?. De la un

fermentor cu o capacitate de 2000 litri, оn care se cresc bacterii cu ADN

recombinat, se ob?in 100 g de insulin? pur?. Prin metoda tradi?ional? un

asemenea rezultat se ob?ine dup? prelucrarea a 275 chilograme de pancreas

de porc.

Se efectueaz? lucr?ri intense de producere prin metoda ingineriei genice

?i a altor preparate medicamentoase: hormonul glandei tiroide –

calcitoninei, factorului VIII, urochinazei, plazminogenei ?. a.

Calcitonina este o protein? ce con?ine 32 de aminoacizi ?i care fere?te

oasele de pierderea calciului оn timpul cre?terii organismului ?i

gravidit??ii. A?a-numitul factor VIII este un medicament de care au nevoie

oamenii ce sufer? de o boal? ereditar? grea – de hemofilie, cвnd sвngele nu

se coaguleaz?, fapt ce provoac? hemoragii mari ?i chiar moartea. Acest

factor оi restituie sвngelui capacitatea de a se coagula.

Este absolut contrarie ac?iunea celorlalte dou? preparate – a urochinazei

?i a activatorului tisular plazminogenei. Ele sunt destinate resorb?iei

trombilor, care apar deseori оn cursul na?terii, bolilor infec?ioase ?i

dup? opera?iile chirurgicale. Deseori trombii cauzeaz? atacuri de cord ?i

accidente vasculare cerebrale.

Оn centrul aten?iei ingineriei genice se afl? ?i un grup mare de hormoni

speciali – neuropeptidele (unul din ei este ?-endorfina), care ac?ioneaz?

asupra sistemelor creierului ?i ?in de senza?ia durerii.

Majoritatea substan?elor farmaceutice ob?inute pвn? оn prezent prin

metodele ingineriei genice au o оnsu?ire comun? – toate sunt produse

naturale ale organismului uman ?i servesc drept scut contra diferi?ilor

du?mani. Uneori ele se afl? оn cantit??i insuficiente pentru ca organismul

s? poat? s?-i оnving? singur pe vr?jma?i. Оn aceste cazuri introducerea

proteinelor proprii omului оi va ajuta s? biruie boala sau s?-?i u?ureze

starea.

16.3 Genoterapia ?i perspectivele ei

Domeniul cel mai tвn?r ?i cel mai atractiv al medicinei, dar deocamdat?

оnc? pu?in accesibil ingineriei genice, se - consider? terapia genelor.

Aceast? direc?ie, abia ap?rut?, a stвrnit bucluc. Оn anul 1980 оn SU A o

fat? de 21 de ani, care suferea de talassemie, a fost supus? terapiei

genice, dar tratamentul a e?uat. Ideea terapiei genelor a r?mas, totu?i, la

ordinea zilei. Оn octombrie 1985, dup? o discu?ie ce-a durat ?apte luni оn

SUA au fost adoptate ni?te reguli de care trebuie s? ?in? cont savan?ii

care se ocup? cu problemele terapiei genelor. Оn etapa actual? este permis?

numai terapia somatic? ?i sunt interzise opera?iile care pot conduce la

modific?ri ereditare.

Оn sens larg terapia genelor include atвt profilaxia, cвt ?i tratamentul

bolilor genetice. Pentru profilaxia bolilor ereditare se cer metode de

diagnosticare prenatal?. Apar aici multe probleme ce ?in de conceperea

copilului de c?tre p?rin?ii purt?tori ai acestor boli. Din cele peste 500

de boli cromozomice, cвteva zeci ?in de anomalii foarte mari ale

cromozomilor care pot fi diagnostica?i la microscop. Aici se оnscrie ?i

tulburarea balan?ei cromozomilor sexuali, motiv ce nu permite dezvoltarea

complect? a sistemului sexual ?i care provoac? apari?ia sindromului

Clainfelter la b?rba?i (XXV – un cromozom de prisos) ?i ?ere?evschii-Turner

la femei (XO – lipse?te un cromozom X), precum ?i anomalii оn perechile 21,

18 ?. a. de autozome. Aceste anomalii pot fi eviden?iate atвt la p?rin?i

(astfel se poate prezice posibilitatea mo?tenirii lor la copii), cвt ?i la

f?t. Sarcina const? оn diagnosticarea cвt mai devreme a acestor anomalii.

Оn ultimii 15–20 de ani metodele de luare a probelor intravitale de

celule din amnion ?i din lichidul lui (amniocenteza) prin punc?ionarea cu

un ac al peretelui uterului оn perioada de 14–16 s?pt?mвni de graviditate

au permis s? se determine constitu?ia cromozomic? a f?tului. Astfel a fost

solu?ionat? sarcina determin?rii precoce a sexului viitorului copil, ceea

ce prezint? importan?? pentru diagnosticarea mai exact? a bolilor ereditare

ce ?in de sex. Hemofilia (incoaguabilitatea sвngelui), de exemplu, se

manifest? numai оn organismul b?rb?tesc, cu toate c? gena defectat? se

оntвlne?te оn cromozomul X ?i la femei. Оn cazul acesta, ca ?i оn altele

analoge, determinarea intrauterin? a sexului permite a se lua decizia cu

privire la оntreruperea sarcinii, pentru a nu avea copil cu anomalii.

Sexul viitorului copil a fost prima diagnosticare intrauterin?. Aceasta

a avut loc оn anul 1955, iar оn anul 1960 aceast? realizare a adus primul

folos practic: la o mam? purt?toare a bolii ereditare, care ap?rea pe linia

b?rb?teasc?, a fost diagnosticat sexul f?tului. Оn anul 1961 cu ajutorul

amniocentezei a fost determinat? incompatibilitatea dintre f?t ?i mam? dup?

factorul rezus, iar оn anul 1968 a fost eviden?iat? intrauterin boala Down.

Un alt exemplu elocvent al folosirii metodelor ingineriei genice оn

diagnosticarea prenatal? a bolii ereditare, ce ?ine de sex, este

eviden?ierea precoce a distrofiei musculare Diu?en. Aceast? boal? se

manifest? оn fraged? copil?rie prin sl?birea progresiv? a mu?chilor ?i, оn

cele din urm?, copilul r?mвne ?intuit la pat. Boala conduce la o moarte

precoce a bolnavului. Gena defectat? de care ?ine boala, ca ?i оn cazul

hemofiliei, este localizat? оn cromozomul X ?i este recisiv?, de aceea

boala afecteaz? numai reprezentan?ii sexului tare. B?rba?ii au doar un

singur cromozom X ?i de aceea valoarea incomplet? a genei se manifest?

neap?rat. La feti?ele care au doi cromozomi X, din care unul func?ioneaz?

normal, ac?iunea genei defectate este compensat? de gena de valoare

complecta.

Femeia poate fi s?n?toas?, purtвnd concomitent catastrofa оn unul din

cromozomii ei X. Cвnd un b?rbat s?n?tos se c?s?tore?te cu o femeie

purt?toare a genei defectate, e posibil? na?terea copiilor s?n?to?i, dar ?i

bolnavi, care au mo?tenit de la mam? un cromozom X defectat. Analiza

repartiz?rii fragmentelor restric?ionale dintr-un anumit segment de

cromozomi X permite s? se eviden?ieze gena defectat? la mam? ?i la copii.

Dac? aceast? gen? a fost descoperit? оn ADN-ul fiului, оnseamn? c? el a

fost afectat de boal?. Aceasta se poate stabili prenatal ?i atunci

p?rin?ii vor putea hot?rо оn prealabil dac? doresc sau nu s? aib? un copil

bolnav incurabil.

Analiza restric?ional?, ca metod? a ingineriei genice, care are drept

scop diagnosticarea bolilor ereditare, este foarte simpl?. Pentru ea este

suficient ADN-ul dintr-o singur? celul?.

S? presupunem c? este vorba de drepanocitoz?, o boal? de care sufer? zeci

de milioane de oameni din lumea оntreag?. Pentru a se verifica dac? acest

defect ?ine de gena globinei de sвnge sau de alt? cauz?, ADN-ul ob?inut din

cromozomii bolnavilor este prelucrat cu restrictaza Xpa 1. Dac? dup?

prelucrare se ob?ine un fragment de ADN cu o lungime de 13 mii perechi de

baze, оnseamn? c? exist? o gen? defectat?, care poate conduce la

оmboln?vire. M?rimea normal? a genei globinei de sвnge la om este de 7600

de baze. Siguran?a acestui diagnostic este de 80%. Metoda diagnostic?rii

dup? fragmentele restricte de ADN caracteristice anumitor gene se folose?te

tot mai larg оn practica medical? ?i continu? s? fie perfec?ionat?. Pentru

terapia genic? prezint? o mare importan?? munca de perfec?ionare a

coordonatelor exacte a genelor din cromozomi. Pвn? оn prezent s-a stabilit

localizarea pe cromozomii omului a mai mult de 800 de diferite gene. Au

ob?inut «оnscrierea» pe cromozomi ?i 18 oncogene – gene capabile s?

provoace cancerul.

Pentru ca terapia genic? s? devin? posibil?, trebuie s? se respecte o

serie de condi?ii. Genele normale trebuie s? fie separate оn cantit??i

suficiente ?i bine studiate. Vectorii s? conduc? genele exact оn acele

organe ?i ?esuturi оn care ele func?ioneaz? de obicei. Mai e nevoie ?i de

elaborarea unei metode sigure de inserare a genei оn cromozomii omului.

Terapia bolilor genetice presupune, din punct de vedere al ingineriei

genice, introducerea оn aparatul genetic al omului оn care se afl? gena

(sau genele) defectat? a unei gene cu o informa?ie genetic? normal?. Оn

condi?ii ideale aceast? opera?ie poate fi realizat?, luвndu-se un ovul

fecundat, care urmeaz? s? fie transplantat mamei adoptive, pentru ca

informa?ia genetic? introdus? s? fie mo?tenit? de toate celulele

organismului ce se dezvolt? din el ?i s? se transmit? genera?iilor

ulterioare. Dar aici apar probleme, оncвt devine limpede c? a vorbi despre

utilizarea acestei metode оn medicin? este оnc? prea devreme.

Terapia celulelor somatice, care provoac? оn prezent un interes atвt de

mare, const? оn inserarea unei noi informa?ii genetice оn celulele somatice

care au un defect ereditar. Informa?ia inserat? corecteaz? defectele numai

la nivelul dat ?i nu se transmite prin ereditare. Оn aceast? direc?ie s-au

ob?inut de acum succese despre care vom vorbi mai am?nun?it.

Galactozemia este o boal? grea – omul bolnav nu poate asimila galactoza

(o parte component? a lactozei), deoarece оi lipse?te fermentul

galactotransferaza necesar pentru asimilarea ei. Acest ferment оi lipse?te

pentru c? оn cromozomul omului este defectat? gena responsabil? de sinteza

lui. Defectul cromozomic, prin urmare ?i boala оns??i, se transmite prin

ereditate. Galactozemia se combate, eliminвnd din hran? galactoza, dar

acest tratament nu poate fi considerat radical.

Fermentul despre care este vorba se оntвlne?te ?i la alte organisme, оn

special la colibacil.

La оnceputul deceniului al nou?lea colaboratorii Institutului de ocrotire

a s?n?t??ii (SUA) оn frunte cu C. Merril au оnceput s? studieze culturi ale

?esuturilor unor bolnavi de galactozemie. Ei au lucrat cu celulele

?esutului conjunctiv – cu fibrobla?tii, care cresc bine оn condi?ii de

laborator. Savan?ii au transferat оn celula fibroblastului prin transduc?ie

cu ajutorul bacteriofagului lambda o gen? a colibacilului, responsabil? de

produc?ia galactotraneferazei. Celula colibacilului, care con?ine fermentul

necesar, a fost contaminat? cu virus Bacteriofagul lambda a p?truns оn

celul?, s-a оnmul?it, iar noile lui genera?ii purtau de acum оn ADN-ul lor

material ereditar al colibacilului, оn special, gena responsabil? de

producerea galactotransferazei. Apoi aceste virusuri au fost introduse оn

cultura celulelor de fibrobla?ti ai omului. Оn urma acestor opera?ii

fibrobla?tii ob?ineau noi оnsu?iri, ei оncepeau s? asimileze galactoza.

Оnseamn? c? оn ADN-ul celulei omului a fost inserat? gena adus? de la

bacterii. Genera?iile urm?toare ale celulei lecuite s-au dovedit a fi ?i

ele s?n?toase. Astfel a avut loc vindecarea unei rele boli ereditare.

Este interesant de men?ionat c? оn varianta de control, оn care virusul a

transmis materialul ereditar din celula mutant? a bacteriei, оn care gena

necesar? lipsea, fibrobla?tii nu c?p?tau nici o оnsu?ire nou?.

Astfel, a fost demonstrat? pentru prima dat? posibilitatea terapiei

genetice a celulelor somatice Dar aceste opera?ii fine au fost efectuate оn

celule crescute оn cultur?, оn afara organismului uman. Iat?, оns?, unele

rezultate mai noi ?i mai оncurajatoare Оn anii 1984–1985 un grup de savan?i

americani оn frunte cu R. Mallighen s-au ocupat de ADA (deficitul de

adenozin-dezaminaz?), o boal? ereditar? rar?. Aceast? boal? cauzeaz?

defec?iuni grave ADA inhibeaz? atвt de mult sistemul imun al omului, оncвt

o r?cire obi?nuit? poate deveni pentru el mortal?. Terapia genic? a purces

anume la cercetarea acestei boli, deoarece ea este cauzat? de deficitul de

ferment оn m?duva oaselor, ?esut, care asigur? cele mai bune condi?ii

pentru inserarea genelor s?n?toase оn organism. Оn m?duva oaselor se

formeaz? limfoci?ii – elementul de baz? al sistemului imun al organismului.

Deficitul de ferment provoac? elaborarea toxinelor, care оmpiedic?

dezvoltarea normal? a limfoci?ilor T.

Mallighen a elaborat o metod? inofensiv? ?i eficace de transplantare a

genelor. Оn cв?iva ani el a studiat retrovirusurile ?i s-a gвndit s?-i

restructureze оn a?a mod, ca ei s? serveasc? drept curieri sau vectori,

care transport? genele оn celule. Deoarece retrovirusurile о?i introduc pe

cale natural? genele оn celule, judeca savantul, putem s? le silim s? fac?

acela?i lucru ?i cu genele str?ine. Оn acest scop Mallighen ?i Verma, care

lucra ?i el asupra problemei ADA, «au suturat» o gen? de om cu o gen? de

virus ?i au contaminat cu ele celulele din cultur? Savan?ii ?i-au pus

sarcina de a crea o nou? specie de retroviru?i, care ar transporta genele

оn celulele omului ?i care ar fi оnchise trainic оn ele. Grupul lui

Mallighen s-a apucat de solu?ionarea acestei probleme complicate. Au fost

create din nou retrovirusuri, astfel ca s? se ob?in? o nou? unitate

infec?ioas?. Fiecare dintre acestea nu mai era оn stare s? nasc? noi

virusuri. Оn acest scop ei au оndep?rtat dintr-un virus genele responsabile

pentru crearea membranei proteice ?i le-au оnlocuit cu o gen? str?in?, dar

necesar? lor. Dintr-un alt virus, a?a-numitul virus-ajut?tor, ei au

оndep?rtat succesiunea genelor, care оi d?dea «semnalul» membranei proteice

de a se asambla cu ARN ?i a forma un nou virus. Cвnd aceste dou? «virusuri-

schiloade» sunt introduse оn celulele culturii, virusul ajut?tor asigur?

toat? munca necesar? de inserare оn celul? a virusului combinat (cu gena

str?in?), dar el singur nu se poate insera Vectorul, оns?, aflвndu-se оn

interior, nu se poate reproduce, deoarece оn ADN-ul s?u lipsesc

instruc?iile necesare pentru aceast? ac?iune ?i el (virusul cu gena

str?in?) r?mвne оnchis pe veci оn ADN-ul celular.

Mallighen afirm? c? acest sistem virotic de transportare a genelor este

perfect. El poate fi utilizat cu succes pentru transmutarea genelor omului

оn celulele omului cultivate in vitro.

Genele defectate, care provoac? ADA, precum ?i o alt? boal? – sindromul

Lesh-Nyhan, au fost de acum identificate ?i copiile lor normale pot fi

clonate оn laborator. Ele vor fi, probabil, primele care vor putea fi

tratate conform acestei metode. Savan?ii о?i imagineaz? aceast? procedur?

complicat?, оn mai multe etape, cam a?a: la оnceput medicul terapeut va

injecta acul seringii оn bazinul osos al pacientului, care sufer? de boala

incurabil? ?i va extrage o lingur? de celule de m?duv? osoas? Оn laborator

el va contamina aceste celule cu virusuri artificiale, care au fost

«recroite» оn a?a fel ca ARN-ul lor s? con?in? gena construit? ce оi

lipse?te bolnavului. Cвnd aceste celule vor fi din nou introduse

pacientului de la care au fost luate, genele ce func?ioneaz? corect о?i vor

asuma munca celor defectate, care nu-?i оndeplineau func?iile. Dac? se va

оntвmpla a?a, pacientul, probabil, se va оns?n?to?i ?i ?tiin?a va ob?ine o

nou? metod? de tratare a sute de alte boli ereditare.

Dar aceast? form? de terapie genic? va putea modifica garnitura de gene

numai a pacientului. Noile gene nu se transmit celulelor embrionare, din

care se formeaz? ovulele ?i spermatozoizii ?i, prin urmare, nu pot s? se

transmit? urma?ilor prin ereditate. Tratamentul bolilor genice prin

transferare pacientului a unor gene normale pare un lucru foarte simplu. Оn

realitate, оns?, terapia genic? este o procedur? atвt de fin?, оncвt numai

un num?r foarte mic de colective ?tiin?ifice din lume dispun de

cuno?tin?ele ?i experien?a necesar? pentru efectuarea unui asemenea

tratament. Unul dintre cele mai mari obstacole оn calea lor este g?sirea

unei metode sigure de inserare a genei normale оn celul? ?i nu numai оn

celul?, dar ?i оn locul unde se afl? genele defectate din ovulul (zigotul)

fecundat, de la care о?i ia оnceputul viitorul individ. Dar, оn pofida

tuturor acestor probleme ?tiin?ifice ?i sociale complicate, era terapiei

genice, conform p?rerii unice a savan?ilor, a оnceput ?i nu mai este

departe timpul cвnd medicii-geneticiieni nu numai vor оnl?tura simptomele

bolilor ereditare, dar vor corecta ?i defectele genelor care le provoac?.

XVII. ASPECTELE SOCIALE ALE INGINERIEI GENETICE

17.1 Cutia Pandorei sau consecin?ele imprevizibile ale ingineriei genice

Acest subtitlu al capitolului n-a fost ale s оntвmpl?tor. Anume a?a

definesc mul?i savan?i occidentali ingineria genetic?, avвnd оn vedere

consecin?ele cercet?rilor оn acest domeniu. Cu ajutorul ingineriei

genetice, precum am aflat, omenirea va putea, pe de o parte, s? ob?in? оn

viitorul apropiat cantit??i nelimitate de medicamente greu accesibile оn

prezent, noi forme de microorganisme, de plante ?i de animale – surse de

prosperitate a oamenilor. ?i, fapt ce prezint? o deosebit? importan??,

tocmai ingineria genetic? va putea izb?vi omenirea de povara genetic?,

adic? de bolile ereditare prin substituirea genelor patologice prin gene

normale.

Ingineria genic? deschide оn fa?a omenirii posibilit??i nelimitate. Pe de

alt? parte, оns?, ea prezint? un anumit pericol poten?ial atвt pentru om,

cвt ?i pentru оntreaga omenire. Оntr-adev?r, manipul?rile aflate la baza ei

ating mecanismele cele mai intime ale proceselor genetice ?i, оn ultim?

instan??, bazele moleculare ale vie?ii. Este clar c? rezultatele unor

experimente f?cute оn acest scop pot fi nea?teptate, precum s-a оntвmplat

оn anii cre?rii bombei atomice. O simpl? neglijen?? a experimentatorului

sau incompeten?a lui cu privire la securitatea muncii poate crea un pericol

pentru popula?ia unor ora?e ?i ??ri оntregi. Daune mult mai mari pot aduce

aceste metode, dac? vor nimeri оn posesia unor r?uf?c?tori sau militari?ti.

Caracterul global al acestui pericol este determinat, оn primul rвnd, de

faptul c? organismele cu care se fac de cele mai dese ori experien?ele оn

domeniul ingineriei genice sunt r?spвndite оn natur? (colibacilii tr?iesc,

de obicei, оn tractul intestinal al omului) ?i au capacitatea de a face

schimb de informa?ie genetic? cu confra?ii lor «s?lbatici». Aceast?

problem? cap?t? o importan?? deosebit de serioas?, deoarece оn urma acestor

manipul?ri este posibil? crearea unor organisme cu propriet??i genetice

absolut noi, care оnainte nu se оntвlneau pe P?mвnt ?i nu erau determinate

de evolu?ie. Оn prezent este imposibil a se prezice consecin?ele unor

astfel de experien?e.

Aceste considerente au provocat o mare оngrijorare a savan?ilor

progresi?ti ?i au stвrnit discu?ii aprinse cu privire la admisibilitatea ?i

condi?iile de realizare a experimentelor оn domeniul ingineriei genice.

Discu?ia s-a desf??urat оn jurul a dou? probleme fundamentale. Prima –

riscul poten?ial de experimentare cu moleculele recombinate de ADN. A doua

– mai ampl? – consecin?ele sociale posibile a utiliz?rii оn practic? a

ingineriei genetice.

Оn anul 1974 un grup de savan?i americani оn frunte cu P. Berg s-au

adresat savan?ilor din lumea оntreag? cu apelul de a supune unui moratoriu

cercet?rile ?tiin?ifice оn domeniul ingineriei genice, pвn? la convocarea

unei conferin?e interna?ionale.

Acest apel categoric adresat comunit??ii savan?ilor a fost sus?inut de

c?tre mul?i savan?i din оntreaga lume. Оn Anglia a fost creat? o comisie

pentru studierea experimentelor periculoase оn domeniul ingineriei genice,

care a ajuns la concluzia c? aceste cercet?ri trebuie interzise.

Moratoriul a fos1 respectat timp de 8 luni, pвn? la sfвr?itul lui

februarie 1975, cвnd s-a ?inut o conferin?? interna?ional? la Asilomar

(California, SUA), la care 140 de savan?i din 17 ??ri ale lumii, inclusiv

din fosta Uniune Sovietic?, au generalizat realiz?rile prealabile оn

studierea moleculelor recombinate de ADN, au discutat unele aspecte sociale

?i etice ale ingineriei genice, c?ile de prevenire a pericolelor poten?iale

ce ?in de ea ?i condi?iile ridic?rii moratoriului la dou? feluri din

experimentele cele mai periculoase.

Participan?ii la conferin?? au c?zut de acord c? majoritatea lucr?rilor

de construire a moleculelor de ADN recombinate pot fi efectuate, dac? se

iau m?surile de securitate necesare, care permit men?inerea organismelor

noi create оn limitele laboratorului. Principala metod? de prevenire a

pericolelor posibile оn ingineria genic? este ob?inerea de bacterii ?i

virusuri care nu s-ar оnmul?i decвt оn condi?ii de laborator. Оn

comunicatul final al conferin?ei s-a acordat o mare aten?ie asigur?rii

оntregului personal cu informa?ie absolut? despre experimente, despre

gradul lor de risc, precum ?i despre preg?tirea minu?ioas? ?i instruirea

personalului cu privire la m?surile de securitate, necesare оn efectuarea

diferitelor experimente cu un anumit grad de risc. Men?ion?m c? moratoriul

provizoriu asupra cercet?rilor оn domeniul ingineriei genice n-a fost

apreciat ?i interpretat de c?tre to?i savan?ii. Acest lucru s-a observat,

оn special, оn timpul consf?tuirii unionale cu privire la problemele

filozofice ale ?tiin?elor naturii (Moscova, 1985). Academicianul A. A.

Baev, luвnd cuvвntul la consf?tuire, a men?ionat c? manifestul care cheam?

s? se renun?e benevol la cercet?ri, a servit drept trambulin? pentru

campania ce s-a organizat contra ingineriei genice (оn temei оn SUA) ?i оn

care s-au оnrolat presa, radioul ?i televiziunea. Academicianul V. A.

Engelgard indica» c? оn calitate de adversari ai moratoriului s-au ridicat

adep?ii libert??ii «prospec?iunilor ?tiin?ifice», dar principiile s?n?toase

au оnvins, regulile de lucru respective au fost adoptate оn majoritatea

??rilor, uneori ele se transform? оn legi. A?a dar, - a оnceput savantul, -

datorit? ac?iunilor coordonate ale savan?ilor a fost prevenit un mare

pericol. «Moratoriul de la Asilomar» poate fi, pe drept cuvвnt, considerat»

un model de responsabilitate a savan?ilor оn fa?a pericolului care poate

atinge propor?iile unei mari calamit??i, propor?iile unei adev?rate crize.

Aceste opinii ale savan?ilor, cu toate c? nu sunt identice, au acela?i

numitor comun. Ele marcheaz? c? ingineria genic? a atras aten?ia omenirii

asupra necesit??ii controlului public, asupra celora ce se оntвmpl? оn

?tiin??, asupra pericolului care poate amenin?a оntreaga omenire. Оn

leg?tur? cu aceasta cunoscu?ii filosofi I. Frolov ?i B. Iudin au notat cu

mult spirit c? pвn? оn prezent to?i cei care au participat la discu?ii s-au

limitat doar la «drama de idei» ?i la «b?t?lii verbale». Dar cвte ne mai

a?teapt? оn viitor. ?i binele, dar, probabil, ?i r?ul. De aceea, cu toate

c? au fost adoptate anumite reguli ale lucr?rilor оn domeniul ingineriei

genice, nu face s? diminu?m pericolul ei poten?ial.

Subliniem c? mul?i speciali?ti occidetali ne «consoleaz?», declarвnd,

bun?oar?, c? arma de nimicire оn mas?, care poate fi creat? cu ajutorul

ingineriei genice, nu va fi mai pu?in distrug?toare decвt arma nuclear?.

Se discut? chiar posibilitatea cre?rii cu ajutorul ingineriei genice a

unui vaccin contra armei bacteriologice.

La 9 octombrie 1985, оn urma comunic?rii f?cute оn domeniul

biotehnologiei ?i ingineriei genice a оnceput «o er? nou?»: veterinarul

american R. S?lain a inoculat unor purcei un virus viu modificat prin

metode genetice. A fost primul caz de aplicare оn practic? a unui organism

viu, creat prin metode de inginerie genic?. Este greu de prezis cum se vor

desf??ura evenimentele оn viitor ?i care noi pericole amenin?? omenirea оn

urma unei asemenea practici.

Cine ?tie dac? problema virusului SIDA (sindromul imunodificitar

achizi?ionat) nu prezint? un fenomen asem?n?tor? Acest virus provoac? o

boal? grea, contra c?reia deocamdat? n-a fost g?sit nici un mijloc de

tratament radical, din care motiv ea s-a r?spвndit foarte repede ?i de ea

sufer? milioane de oameni оn lumea оntreag?.

Aproximativ peste ?apte ani dup? prima conferin?? de la Asilomar, acolo a

avut loc o alt? conferin??. La ea a fost discutat iar??i pericolul pe care

оl prezint? lucr?rile de inginerie genic?, nu pericolul biologic, dar cel

social: neоn?elegerile crescвnde оn sferele ?tiin?ifice ?i academice,

provocate de explozia interesului comercial fa?? de aceste cercet?ri.

Conform opiniei lui D. Dixon, specialist оn problemele politicii оn

domeniul ?tiin?ei, cauza organiz?rii acestei conferin?e a devenit

оngrijorarea opiniei publice оn leg?tur? cu cre?terea interesului comercial

?i racord?rii firmelor comerciale cu privire la aceste cercet?ri care se

desf??oar? оn primele linii ale biotehnologiei.

Ingineria genic? a оnceput a se utiliza ?i ca mijloc de politic? extern?.

Se declar? secret? informa?ia ce ?ine de biotehnologie, pentru a preveni

accesul ei «din motive de securitate». Оn anul 1979 guvernul SUA a stabilit

un control asupra exportului biotehnologiei, motivвnd c? produsele ?i

procesele biotehnologice pot fi utilizate оn ??rile du?mane Occidentului оn

calitate de poten?ial militar biologic.

??rile lumii, оn?elegвnd pericolul activit??ii lipsite de control оn

acest domeniu, precum ?i caracterul global al multor probleme ce apar aici,

au participat la multe conven?ii interna?ionale cu privire la reglarea

cercet?rilor ?tiin?ifice. Ele duc o lupt? activ? contra utili-z?rii

posibile a rezultatelor acestor cercet?ri оn scopuri militare, pentru

interzicerea armei biologice, la crearea c?reia оn principiu, pot fi

utilizate ?i metodele ingineriei genice, care poate fi mai periculoas?

decвt arma nuclear?. Ingineria genic? mai poate fi utilizat? ?i pentru a

insera оn colibacilul inofensiv genele de rezisten?? ale antibioticelor

cunoscute, iar apoi pentru a se insera оn ADN-ul genei purt?toare de toxina

diferit?, bun?oar?, sau a genei ce determin? sintetizarea toxinei

scorpionului.

Ast?zi posibilitatea cre?rii unei arme biologice a devenit o trist?

realitate. ?i biotehnologia, pe baza ingineriei genetice, nu poate r?mвne

indiferent? fa?? de principala problema a omenirii – crearea unei lumi pe

care s? n-o amenin?e r?zboiul bacteriologic.

Datoria sfвnt? a savan?ilor const? оn canalizarea tuturor eforturilor ?i

cercet?rilor spre binele omenirii, nu оn dauna ei. Doar neamul omenesc are

ca reprezentant o singur? specie – omul cu ra?iune.

17.2 Clonarea oamenilor!

Noi to?i am ap?rut pe lume оn urma contopirii a dou? celule – a ovulului

matern ?i a spermatozoidului patern. Fiecare celul? i-a adus organismului

nou o jum?tate din garnitura sa de cromozomi. Natura a organizat оn?elept:

copiii s? semene cu p?rin?ii, dar niciodat? s? nu fie copii exacte ale lor.

Popula?iile umane au nevoie ?i ele de varietate genetic?, care este o

chez??ie a adapt?rii lor la condi?iile flexibile ale existen?ei.

Оn laboratoare uneori natura este adeseori оn?elat?. Am adus deja exemple

de experien?e reu?ite de transplantare a nucleelor celulelor somatice оn

ovulele de mamifere, la care nucleul lor propriu a fost оn prealabil

inactivat prin iradiere sau оndep?rtat complect. Pentru fecundarea acestor

ovule iradiate pot fi utilizate, оn principiu, nucleele celulelor somatice,

luate din orice ?esut al organismului, de exemplu din intestin sau din

piele. Dac? aceast? procedur? va fi repetat? de mai multe ori, se va ob?ine

un num?r mare de organisme gemene.

Оn prezent oamenii discut? dac? este moral a se continua aceste

cercet?ri, mai ales dac? vor deveni posibile experien?ele cu celulele

omului. Оn timp ce ace?tia discut?, scriitorii оn literatura de anticipa?ie

nu a?teapt?. Оn SUA a ap?rut cartea unui scriitor anonim cu titlul «B?iatul

din Brazilia». Оn ea se spunea c? unul din principalii criminali de r?zboi,

doctorul Menghele, n-a pierit, ci s-a ascuns оn Brazilia. El a adus cu sine

din Berlinul оn care intrase deja o?tirile sovietice un fragment de piele a

fiurerului fascist. Dup? numeroase experien?e reu?e?te s? extrag? nuclee

din celulele pieii ?i s? le insereze оn ovulele feminine. Criminalul

ob?ine, pentru o mie de dolari, accep?ia unei femei dintr-un trib indian s?

poarte ?i s? nasc? acest embrion, adic? s? nasc? pruncul.

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16