Современная генетика

ocupa?ia, pe care el o va exercita cu maxim? d?ruire, ?i deci ob?inвnd

maximum de satisfac?ie.

Capacit??ile remarcabile se pot оmbina cu o memorie auditiv? obi?nuit?; o

memorie vizual? obi?nuit?-cu o capacitate de a reac?iona rapid. Eforturile

enorme care se depun pentru ob?inerea instruirii muzicale pot s? nu dea

nici m?car o parte mic? din efectul pe care l-ar da cultivarea la acela?i

copil a aptitudinilor sale matematice sau lingvistice.

Cu alte cuvinte, fiecare adolescent, p?rin?ii ?i pedagogii acestui

adolescent trebuie s?-i cunoasc? p?r?ile slabe ?i cele tari ale profilului

capacit??ilor cu care este оnzestrat.

Fiecare om este poten?ial оnzestrat pentru a activa оntr-un anumit

domeniu mai eficient ca al?ii. Doar registrul capacit??ilor umane este

infinit, iar num?rul profesiilor trece peste 40 de mii. Prin urmare, rar om

care s? nu fie оnzestrat cu un num?r de aptitudini suficiente pentru a

putea munci creator, cu toat? d?ruirea, pentru a se putea realiza plenar.

Este limpede c? orice profesie se cere aleas? conform оnclina?iilor pe

care le avem. «Dac? оns? ne-am ales o profesiune pentru care nu avem

capacit??ile necesare, nu o vom practica nici odat? оn mod onorabil... Cel

mai firesc rezultat va fi atunci dispre?ul fa?? de noi оn?ine; dar exist?

oare sentiment mai chinuitor...» medita la timpul s?u tвn?rul Marx.

Problema privind influen?a relativ? a eredit??ii ?i a mediului asupra

tr?s?turilor individuale ale omului continu? s? fie departe de a fi

rezolvat? definitiv. Dar deja оn prezent este limpede c? ignorarea

deosebirilor genetice dintre oameni оn ceea ce prive?te particularit??ile

de intelect sau caracter are repercursiuni negative asupra instruirii ?i

educa?iei. Iar noi suntem cu to?ii material organiza?i оn chip оntrucвtva

diferit. Colosala varietate a aptitudinilor din popula?iile umane

reprezint? acea surs? inepuizabil?, pe baza c?reia se realizeaz? progresul

tehnico-?tiin?ific ?i social al societ??ii.

Noi, p?rin?ii ?i pedagogii, mai avem mult de muncit pentru ca fiecare nou-

n?scut s? poat? deveni ceea ce este оn stare s? devin?, s? se realizeze la

cel mai оnalt grad. Or, aceasta nu-i chiar atвt de pu?in.

Prin urmare, este necesar ca genetica ?i pedagogia s? g?seasc? cвt mai

repede limb? comun?, precum au g?sit de acum genetica ?i teoria evolu?iei,

genetica ?i selec?ia, genetica ?i microbiologia, genetica ?i medicina.

9.4. Genetica ?i psihologia

9.4.1 Omul ca fiin?? biiosocial?

Corela?ia оntre componentele biologice ?i sociale ale omului constituie

una dintre cele mai importante probleme, pe care caut? s-o rezolve savan?i

din оntreaga lume. Оn cartea «Genetica, comportamentul, responsabilitatea

(N. Dubini, I. Carpe?, V. Cudreav?ev, 1982) se scrie: «Recunoscвnd aspectul

socializat al propriet??ilor bilologice ale omului nu trebuie se sc?p?m din

vedere, c?, fiind o fiin?? vie, el se supune totodat? legilor bilologice

fundamentale ?i оn acest sens posed? particularit??ile proprii a tot ce e

viu pe P?mвnt».

Biologul ?i socialul la om sвnt factori strвns lega?i оntre ei ?i

interdependen?i. Astfel, A. Ghezell оn lucrarea «Copiii omului ?i copiii

lupilor» ne poveste?te despre unii copii, care de mici, fiind r?pi?i de

lupi, au crescut оn mediul acestora ?i pe urm? n-au avut comportare uman?.

Оn anul 1920 оn India, оn vizuina unor lupi, au fost g?site dou? feti?e –

Amala ?i Camala, care fiind date оn grija savan?ilor a?a ?i n-au mai fost

оn stare s? se adapteze la mediul societ??ii umane ?i au murit curвnd. Este

bine cunoscut ?i cazul lui Kaspar Hauzer, care fiind izolat timp de 16 ani

оntr-un beci, dup? aceea scolarizarea lui a fost imposibil?.

Particularit??ile biologice – genotipul s?u individual – omul le cap?t?

prin ereditate de la p?rin?i. Totodat? calit??ile omului sunt determinate

de mediul ambiant, оn mijlocul c?ruia are loc dezvoltarea lui. Cazurile

descrise mai sus demonstreaz? pe deplin acest adev?r. Ca dovad? оn acest

sens poate servi ?i faptul c? gemenii monovitelini nu numai c? seam?n?

оntre ei ca dou? pic?turi de ap?, adic? sunt identici ca genotip, dar sunt

aproape identici ?i ca fenotip.

Dac? asemenea gemeni erau desp?r?i?i ?i crescu?i оn medii diferite, ei

о?i p?strau complet asem?narea fizic? ?i multe manifest?ri de ordin psihic

– temperamentul, оnclina?iile, gusturile – le aveau asem?n?toare.

Dup? cum s-a mai men?ionat omul este o fiin?? biosocial?. Evolu?ia

biologic? se produce оntr-un timp foarte оndelungat, pe cвnd cea social?

оntr-o perioad? mult mai redus?. Оn timpul dezvolt?rii istorice oamenii

creeaz? instrumente de munc? ?i оnf?ptuiesc munca, оn procesul c?reia

stabilesc rela?ii sociale ?i о?i оmbog??esc cuno?tin?ele. Experien?ele

c?p?tate se transmit din genera?ie оn genera?ie ?i, astfel, apare un

program social, care se mo?tene?te din str?mo?i. Academicianul A. Leontiev

distinge la om trei feluri de experien?e:

experien?a mo?tenit? prin program biologic sub form? de instinct;

experien?a social istoric? dobвndit? de omenire ?i transmis? prin

instruire ?i educa?ie;

experien?a individual? pe care o cap?t? fiecare om оn cursul vie?ii

personale.

Prima cuprinde perioada embrionar? – de la conceperea ?i formarea zigotei

pвn? la na?terea copilului. Оn aceast? perioad? se realizeaz? programul

genetic cu o oarecare influen?? (prin intermediul organismului mamei) a

mediului extern. Atвt factorii pozitivi, cвt ?i cei negativi influen?eaz?

corespunz?tor asupra realiz?rii programului genetic al f?tului.

Unii savan?i (B. Astaurov, E. Ilin, etc.) afirm? c? genele regleaz? nu

numai dezvoltarea fizic? ci ?i comportamentul social al omului. Mediul

ambiant nu va educa un pictor, un cвnt?re?, un matematician sau un sportiv

eminent dintr-un copil, care nu posed? predispozi?ii ereditare c?tre

acestea оnclina?ii, subliniaz? ei. Academicianul N. Dubinin neag? aceast?

accentuare a rolului programului genetic. «Nu exist? – scrie el – nici un

fel de gene pentru con?inutul spiritual al omului. Caracterele psihicului

uman se formeaz? cu ajutorul activit??ii social-practice a oamenilor».

Оns?, cum pe drept men?ioneaz? Kleopatra Vnorovschi, practica

demonstreaz?, c? fiecare om оnsu?e?te programul social оn felul s?u. De

exemplu, оntr-o clas? de elevi se prezint? acela?i program de obiecte, ce

trebuie s? fie оnsu?ite. De?i оn timpul pred?rii obiectelor de studiu se

?ine seama de particularit??ile individuale ale elevilor, totu?i nu fiecare

dintre ei poate s? le оnsu?easc? la acela?i nivel. Atitudinea elevilor fa??

de obliga?ii, reac?iile lor la sarcinile puse sunt diferite. Str?duin?ele

p?rin?ilor ?i оnv???torilor nu оntotdeauna pot orienta copiii оn direc?ia

dorit?. Copiii, adolescen?ii, tinerii о?i aleg calea lor proprie, conform

intereselor, оnclina?iilor, aptitudinilor. La fiecare om ele sunt diferite

?i ca con?inut ?i ca nivel.

Psihologul A. Luria a ajuns la concluzia, c? оn perioada dezvolt?rii

psihicului оn ontogenez? ereditatea are o influen?? mai accentuat? cвnd

copilul este mic. La etapele mai avansate de dezvoltare procesele psihice

se schimb? ?i dependen?a lor de factorii ereditari devine mai mic?. Aici

experien?ei individuale оi revine un rol mai pronun?at.

Programul genetic variaz? mult de la om la om. Chiar оn aceea?i familie

copiii cresc foarte diferi?i. Programul genetic оn decursul de milioane de

ani s-a schimbat la omenire оn оntregime, оns?, foarte pu?in. Factorii

evolu?iei ?i selec?iei naturale la om joac? un rol mai mic decвt la

animale. Omul ac?ioneaz? asupra naturii оn direc?ia dorit? de el ?i о?i

creeaz? un mediu specific, prielnic existen?ei. Iat? de ce programul social

se schimb? repede. Din genera?ie оn genera?ie el cap?t? forme noi, cea ce

tocmai ?i constituie progresul social. Educa?ia ?i instruirea asigur?

continuitate ?i progres. De?i programul social nu este оnscris оn gene ?i

con?inutul vie?ii psihice nu este ereditar, importan?a factorului biologic

nu treze?te nici o оndoial?. F?cвnd o compara?ie metaforic? putem spune c?

programul genetic prezint? acel fundament material pe care se dezvolt?

suprastructura social? a comunit??ii umane.

9.4.2. Factorii ereditari ?i intelectul

Trebuie de subliniat, c? omul poate s? aib? o experien?? bogat?, s?

posede cuno?tin?e vaste, оns? dup? cum se ?tie, nimeni pвn? azi n-a putut

descoperi vre-un mijloc cum s? elaboreze оn?elepciune prin instruire ?i

educa?ie. Nu degeaba оntr-o zical? moldoveneasc? se spunea: «Cвnd ar cre?te

mintea pe toate c?r?rile, apoi ?i oile ar pa?te-o».

Care este factorul principal оn dezvoltarea inteligen?ei? ?i aici exist?

dou? puncte de vedere, dou? orient?ri:

. orientarea ereditarist?, care recunoa?te ereditatea ca factor

principal оn formarea ?i dezvoltarea inteligen?ei;

. orientarea ambientalist?, care consider? c? totalitatea factorilor

din meidul ambiant determin? nivelul inteligen?ei.

Prima orientare sus?ine, c? inteligen?a omului, gвndirea lui sunt

оnn?scute. Deosebirile оn comportamentul ?i psihicul oamenilor se datoreaz?

unui anumit genotip, unic pentru fiecare dintre noi. Psihicul este

dependent de sistemul nervos, de anumite structuri ale creierului, de

organele de sim?, care se dezvolt? оn baza ac?iunii specifice a anumitor

gene. Capacitatea omului de a se instrui este de asemenea оnn?scut?. Faptul

acesta se datoreaz? aptitudinii omului de a influen?a asupra mediului ?i de

a-l schimba, iar intelectul e o form? superioar? de a se adapta la mediu.

Orientarea ambientalist? sus?ine c? inteligen?a se formeaz? ?i se

dezvolt? datorit? exclusiv factorilor sociali. Progresul social, care este

nelimitat, influen?eaz? activitatea intelectual?, dвndu-i un anumit

con?inut.

Actualmente, afar? de aceste dou? orient?ri diametral opuse, exist? ?i o

a treia, care оmbin? ambii factori: ereditatea ?i mediul ambiant. Prin

urmare, biologicul ?i socialul au rolul lor оn formarea оntregului psihic

uman ?i a specificului fiec?rei individualit??ii.

Omul se na?te cu multe predispozi?ii, care оn cursul vie?ii se pot

manifesta оntr-un mod sau altul оn dependen?? de anumite condi?ii.

Cuno?tin?ele ce le cap?t? fiecare om оn parte amplific? poten?a sa

intelectual?. Instruirea, educa?ia, diversele rela?ii sociale constituie

amplificatori ai dezvolt?rii inteligen?ei. Poten?ele apar ca ni?te

predispozi?ii biologice, iar mediul social, cultura – ca amplificatori ai

acestor predispozi?ii. Diferite medii sociale apar оn rezultatul ac?iunii

diferitor amplificatori. Propriet??ile biologice ne caracteristice speciei

umane nu pot fi dezvoltate la indivizii s?i, oricare ar fi mediul ce-i

оnconjoar?, ?i invers, poten?ele оnn?scute, care exist? оn stare latent?,

pot fi realizate prin crearea de condi?ii corespunz?toare lor.

Se poate oare diagnostica nivelul de inteligen??, aptitudinile mintale

ale omului? ?tiin?a contemporan? dispune de asemenea metode. Dintre ele

principale sunt dou?:

1. Studierea comparativ? a gemenilor;

2. Studierea aptitudinilor mintale prin teste de inteligen??.

Gemenii monovitelini avвnd acela?i genotip prezint? o foarte mare

asem?nare atвt somatic?, cвt ?i psihic?. Aceasta ofer? un material unic

pentru a studia atвt factorul ereditar, cвt ?i ac?iunea mediului оn

dezvoltarea intelectului. Deosebirile ?i asem?n?rile, ce se observ? la

gemenii monovitelini, dintr-o parte, ?i la gemenii bivitelini, din alta,

crescu?i оmpreun? sau separa?i unul de altul, ne demonstreaz? tocmai rolul

eredit??ii ?i a mediului оn manifestarea multor particularit??i, printre

care ?i ale celor intelectuale.

Nivelul de inteligen?? se m?soar? prin coeficientul intelectual (CI),

aflat prin aplicarea testelor de inteligen??. Testele m?soar? variate

propriet??i intelectuale, care se formeaz? ?i se dezvolt? оn decursul

vie?ii individuale. Rezultatele test?rilor efectuate de mai mul?i savan?i

au demonstrat, c? CI la gemenii monovitelini crescu?i оn acelea?i condi?ii

coincid cu 87%, la gemenii monovitelini crescu?i оn codi?ii diferite

coincid cu 75%, pe cвnd la gemenii bivitelini crescu?i оmpreun? sau separat

coinciden?a CI e numai de 50%.

Savantul american Iepsen a ajuns la concluzia c? 80% din coeficientul de

inteligen?? se datoreaz? eredit??ii ?i 20% – mediului.

Norma nivelului mintal este considerat? dezvoltarea medie. Dac?

reprezent?m acest lucru cu ajutorul unui grafic, atunci vom avea la mijloc

intelect normal, mai sus de linia normei – genii ?i supradota?i, iar sub

linie oligofrenii.

La oamenii geniali ?i supradota?i оn mai multe direc?ii CI constituie mai

mult de 100 de puncte. De ace?tea se nasc оn mediu cca 2%. La oamenii

talenta?i, cu inteligen?? foarte bun?, CI=80-100 puncte. Ei sunt dota?i

numai оntr-o oarecare direc?ie (muzic?, pictur?, matematic? etc.) ?i

sonstituie cca 15% din toat? popula?ia uman?. 20% le revin oamenilor

inteligen?i, care о?i ating culmea preg?tirii profesioniste оn cele mai

bune condi?ii de instruire. La ei CI=60-70 puncte. CI la media normal? e de

40-50 puncte prezentate de majoritatea dintre noi. Pentru mediocri, care

constituie 10-20% din popula?ie, se cer eforturi deosebite оn instruire, CI

la ei fiind egal numai cu 20-30 puncte. Oligofrenii (oameni incapabili)

lua?i оmpreun? (10%) constituie contingentul ?colilor speicale, CI e mai

mic de 10.

Oligofrenia de cele mai multe ori este rezultatul unor anomalii

cromozomice. Debilii mintali, de?i se afl? sub limit?, pot fi plasa?i оn

?coli speciale ?i ajuta?i s? se adapteze la via?? ?i la o munc? potrivit?

pentru ei.

Imbecilitatea ?i idiotismul sunt provocate de gene recisive, pe cвnd

debilii mintali rezult? datorit? eredit??ii poligenice. Astfel de copii de

regul? nu pot оnv??a s? citeasc? ?i s? scrie. Ei nu sunt оn stare s?

perceap? corect realitatea datorit? deregl?rii func?iei creierului. De

asemenea le este deranjat ?i limbajul atвt cel oral, cвt ?i cel scris. Ei

nu-?i pot concentra aten?ia s? asculte, s? judece, s? citeasc? ?i s?

socoat?.

Deci, la un cap?t al firului eredit??ii se afl? oligofrenii, contingentul

?colilor speciale, iar la alt cap?t – oameni supradota?i ?i geniali, cu

aptitudini deosebite. Оntre aceste dou? poluri se g?sesc to?i ceilal?i ce

reflect? dispersia heterogen? a capacit??ilor intelectuale la majoritatea

omenirii.

9.4.3. Aptitudinile ?i ereditatea

Оnsu?irile fizice ?i psihice care-i permit omului s? activeze cu succes

оn anumite domenii, se numesc aptitudini. Acestea pot fi generale ?i

speciale. Aptitudinile care asigur? succesul оntr-un ?ir de activit??i sunt

numite generale, iar cele care se manifest? numai оntr-un anumit domeniu de

activitate – speciale. O оmbinare original? a ac?iunilor, a cuno?tin?elor

este posibil? atunci cвnd omul e talentat. Talentul оi permite s? se

exprime original оn mai multe domenii. V. Belinschii spunea, c? omul

talentat vede оn lumea оnconjur?toare ceea ce al?ii nici nu observ?. Omul

talentat vede totul original, оn felul s?u. Sunt оns? oameni ale c?ror

aptitudini ating un nivel foarte оnalt de manifestare. Astfel de oameni

sunt numi?i genii.

Geniul e o fiin?? dotat? cu posibilitatea de a crea ceva nou, absolut

original. Oamenii geniali posed? tr?s?turi de caracter, au interese ?i

idealuri la fel ca ?i ceilal?i oameni. Cu toate acestea, ei sunt

deschiz?tori de noi c?i, de noi ere оn istorie, fac descoperiri оn domeniul

оn care о?i manifest? talentul, deschid noi ?coli оn ?tiin?? ?i art?.

Foarte laconic оn privin?a aceasta s-a exprimat O. de Balzac: «Minunea

geniului const? оn aceea, c? el seam?n? cu to?i, dar cu el nimeni».

Ce determin? apari?ia geniilor? Оn antichitate se considera, c? geniul

este alesul lui Dumnezeu ?i-i inspirat de puterea divin?. Existau p?reri,

cum c? geniul este un om, care iese din cadrul obi?nuitei norme de

dezvoltare. Geniul ?i nebunia erau puse al?turi.

Pe lвng? genii, care sunt foarte pu?ini la num?r, trebuie descoperi?i ?i

oameni talenta?i, care se nasc ceva mai des, sunt bine dota?i ?i contribuie

la progresul societ??ii. Mul?i savan?i au studiat problema aptitudinilor,

dota?iei, talentului, genialit??ii. Rezolvarea acestei probleme ca ?i a

celei consacrate inteligen?ei are trei solu?ii: unii consider? aceste

calit??i оnn?scute, al?ii – ob?inute datorit? instruirii ?i educa?iei; a

treia grup? recunoa?te оmbinarea celor doi – cel genetic ?i cel al

mediului. Marele pedagog V. Suhomlinschii sus?ine existen?a unor

predispozi?ii biologice, care trebuie s? fie eviden?iate la timp ?i

cultivate permanent. Eminentul matematician N. Lobacevschii e de p?rere c?

geniul se na?te ?i e convins, c? arta educatorului const? оn aceea ca s?

descopere geniul ?i s?-i dea libertate s? оnf?ptuiasc? poten?ele sale. Deci

?i V. Suhomlinschii ?i N. Lobacevschii sunt de aceia?i p?rere: talentul ?i

geniul sunt оnn?scute, dar trebuie s? fie scoase la iveal? ?i cultivate. E

necesar de condi?ii favorabile pentru ca acestea s? se manifeste.

Predispozi?iile sunt оnn?scute, iar manifestarea ?i perfec?ionarea lor

sunt rezultatul dezvolt?rii omului оn cursul vie?ii individuale ?i

adapt?rii lui la mediu prin educare ?i instruire. Aptitudinile pot apare de

la vвrsta fraged? pвn? la b?trвne?e. Cel mai devreme se manifest?

aptitudinile pentru matematic? ?i muzic?, poezie, pictur? ?i joc de ?ah.

Astfel, Mozart a оnceput s? compun? muzic? la vвrsta de 3 ani, Mendelson –

la 5 ani, Repin ?i Serov au оnceput s? fac? pictur? la 4 ani, primele

versuri ale lui A. Pu?chin au ap?rut la vвrsta de 8 ani, ale lui M.

Lermontov – la 9 ani. Hose Capablanca a ob?inut victoria la jocul de ?ah la

vвrsta de 4 ani, peste o zi dup? ce a v?zut pentru prima dat? cum se

joac?. Academicianul L. Landau la 14 ani оnva?? la dou? facult??i: de

chimie ?i de fizic? ?i matimatic?. Numai la 26 ani a devenit doctor

habilitat оn ?tiin?e.

Cercet?rile оntreprinse de geneticieni ?i psihologi demonstreaz? c?

biologicul о?i are rolul s?u predominant оn formarea ?i manifestarea

aptitudinilor de diferite niveluri. Aptitudinile, talentul, genialitatea

vor fi cu atвt mai dezvoltate cu cвt vor fi mai puternice ?i calitative

predispozi?iile оnn?scute ?i cu cвt vor fi mai favorabile condi?iile

sociale pentru manifestarea lor. Dup? cum subliniaz? savan?ii V.Timakov ?i

N. Bocikov, pentru perfec?ionarea omului nu exist? piedici, trebuie numai

cunoscut? biologia lui, descoperite ?i dezvoltate aptitudinile individuale.

Ele, оns?, trebuie descoperite cвt mai devreme, cu mult? pricepere de

genera?ia adult?. S? nu uit?m c? natura nu cizeleaz? nici o tr?s?tur?, ea

numai оi pune baza, o cizel?m noi: p?rin?ii, pedagogii, societatea.

Ce calit??i fizice ?i psihice cer aptitudinile pentru muzic? ?i pictur??

M.Borisov a stabilit, c? оn complexul оnzestr?rii muzicale sensibilitatea

la diferen?ierea оn?l?imii ?i t?riei sunetului sunt ereditare. H. Pinga?

consider? c? оnceputul aptitudinilor muzicale о?i au originea din

comunicarea sonor? a mamei cu copilul, оnainte, chiar ca el s? оnceap? a

vorbi. Savan?ii au ajuns la concluzia, c? exist? o corela?ie bine exprimat?

оntre capacitatea muzical? a p?rin?ilor ?i cea a copiilor. Astfel, оn

dinastiile familiale ale lui Bah, Rahmaninov, Ciaicovskii, Mo?art,

Bethoven, ?open, Pucini, Bize, ?ubert, Veber, Procofiev, Dunaevskii, Neaga

?. a. majoritatea au fost vesti?i muzicieni.

Оn privin?a eredit??ii aptitudinilor prezint? interes ?i familia lui

Serghei Rahmaninov. Iat? ce scrie despre ea Cleopatra Vnorovschi оn

minunata sa carte «Psihicul ?i ereditatea» (1984). Neamul lui Rahmaninov

о?i trage originea de la domnul Moldovei Drago?-Vod?. Dup? moartea lui

?tefan cel Mare, feciorul s?u mai mic Rahman, a plecat оn Rusia. El a pus

оnceputul dinastiei Rahmaninov. Dintr-o tabel? genealogic? оntocmit? de

sora lui S. Rahmaninov se poate urm?ri, c? оn ?ase genera?ii aptitudinea

muzical? se repet? la mul?i membri ai acestei familii. Str?bunica lui S.

Rahmaninov a studiat muzica la cei mai buni profesori ai vremii. Fratele

bunicii a fost regentul corului la capela cur?ii ?arului ?i era ?i

compozitor. Fetele n-aveau aptitudini muzicale, pe cвnd b?ie?ii aveau to?i.

Acel X-cromozom transmis la b?ie?i era dominant, iar la fete – recesiv.

Bunicul lui S. Rahmaninov s-a retras din armat? ?i se ocupa numai de

muzic?, оn fiecare zi cвnta minunat la fortopian. S. Rahmaninov a оnceput

s? se ocupe de muzic? la vвrsta de patru ani. Prima lui оnv???toare a fost

mama. Sora lui Serghei avea un contralto pl?cut. Оns? totu?i cel mai

str?lucit talent muzical оn aceast? familie l-a avut Serghei Rahmaninov. La

vвrsta de 9 ani el оncepe s? оnve?e la conservator.

?i pa plaiul nostru tr?iesc ?i creeaz? mul?i muzicieni, pentru care

muzica e voca?ie familial?, transmis? din genera?ie оn genera?ie. L?utarii

Moldovei au fost vesti?i. Оntr-o familie de l?utari a crescut ?i a activat

Gheorge Neaga.

El este reprezentantul genera?iei a patra de muzican?i. Str?bunicul s?u,

Anton Neaga, cвnta la cobz?, iar bunicul Timofei era viorist. Tat?l s?u,

vestitul ?tefan Neaga (1900-1951), primul din acest neam a f?cut studii

muzicale la conservator ?i a devenit un ilustru pianist, compozitor ?i

dirijor. Mama lui Gh. Neaga a fost ?i ea pianist?.

Dup? cum am mai spus, aptitudinile muzicale se manifest? de timpuriu оnc?

din fraged? copil?rie. Cei mai vesti?i muzican?i au оnceput s? cвnte foarte

devreme – de la 3-5 ani, de?i se cunosc ?i excep?ii. Ei aveau o memorie

muzical? fenomenal?, puteau reproduce u?or muzica auzit?. Savantul B.

Teplov consider?, c? omul are anumite date anatomo-fiziologice, care-i

permit o manifestare timpurie a aptitudinilor muzicale. Aceste

predispozi?ii depind de gene. Cu atвt mai mult c? muzica este o cunoa?tere

a realit??ii prin emo?ii, dar emo?iile, dup? p?rerea speciali?tilor, sunt

supuse legilor genetice.

Matematicienii se caracterizeaz? printr-o anumit? form? de gвndire, prin

anumite calit??i ale min?ii. Ei percep lumea оn realit??i de numere ?i

m?rimi. Psihologul V. Crute?kii a cercetat aptitudinile pentru matematic? a

unor copii contemporani. El a urm?rit apari?ia ?i dezvoltarea acestor

aptitudini. Оn cartea sa «Psihologia aptitudinilor matematice» el constat?,

c? particularit??ile psihice, specifice oamenilor talenta?i оn domeniul

matematicii, sunt acelea?i , indiferent de timpul оn care tr?iesc ?i chiar

de vвrst?.

Iat? cвteva caracteristici date de V. Crute?kii copiilor examina?i:

Sonea: - aptitudinile matematice la ea au оnceput s? se manifeste de la 4

ani. F?r? s? cunoasc? teoria, ea f?cea opera?ii cu frac?ii, rezolva mintal

probleme. Fratele ei, cu 5 ani mai mare, a r?mas mirat, cвnd trebuia s?

scad? 36 din 28. Sonea i-a spus c? va fi cu 8 mai pu?in decвt nimic.

Volodea: - la 6 ani extr?gea mintal r?d?cina p?trat? din orice num?r. La

8 ani f?r? ajutorul cuiva, a оnsu?it func?iile trigonometirce ?i sistemul

binar.

Acesta ?i alte biografii cercetate au demonstrat, c? predispozi?iile

pentru matematic? se manifest? prin genele recesive, peste o genera?ie.

Aptitudinile pentru matematic?, observate la gemenii monovitelini, confirm?

natura lor ereditar?. Astfel, D. Liuis ?i D. Sprinser, desp?r?i?i de mici,

fiind оnfia?i de oameni str?ini ?i necunoscu?i, s-au оntвlnit la vвrsta de

39 de ani. Amвndoi aveau aptitudini matematice. Biografiile cercetate au

demonstrat c? exist? multe cazuri, cвnd condi?iile nu erau favorabile, оns?

aptitudinile s-au manifestat. Exist? ?i personalit??i ce au specialit??i

diferite, care n-au f?cut studii speciale de matematic? ?i totu?i au

devenit matematicieni, deoarece aveau aptitudini pentru aceast? ?tiin??.

Astfel, vestitul Laplas ?e-a f?cut studiile la ?coala c?lug?rilor

benedectini ?i totu?i, a devenit autorul «Mecanicii cere?ti» ?i a teoriei

analitice a probabilit??ii.

Foarte mul?i matematicieni care au devenit ilu?tri ?i-au manifestat de

timpuriu aptitudinile pentru matematic?. Alexis Klero la 12 ani era de acum

un savant format recunoscut de Academia de ?tiin?e din Berlin. Fratele s?u

mai mic, cвnd a atins vвrsta de 14 ani, a scris o lucrare original? de

geometrie, care a fost apreciat? оnalt de Academia de ?tiin?e din Paris. N.

Lobacevskii la 19 ani era deja magistru оn ?tiin?e matematice, iar la 24

ani – profesor la Universitatea din Kazan.

Exemple asem?n?toare pot fi g?site ?i оn alte direc?ii ale ?tiin?ei,

precum ?i оn domeniul de cultur?, sport etc. Ele de la sine vorbesc, c?

predispozi?iile ?i aptitudinile sunt programate genetic, iar nivelul de

realizare a lor оn decursul vie?ii individuale depinde оntr-o m?sur? sau

alta de condi?iile sociale оn care se dezvolt? personalitatea concret?.

9.4.4 Emo?iile ?i sentimentele

Procesele psihice, care rezult? din reflectarea оn creier a aptitudinilor

?i tr?irea lor subiectiv? constituie st?rile afective: emo?iile ?i

sentimentele. St?rile afective determin? o anumit? comportare a omului.

Unii savan?i consider? c? emo?iile, fiind genetic strвns legate de

instincte, sunt reac?ii ereditare.

Ce st? la originea sentimentului moral? De ce exist? oameni, care ridic?

valorile morale la un nivel оnalt ?i de ce sunt infractori ?i chiar

criminali?

Оn diferite timpuri se realizeaz? o anumit? parte din codul moral

corespunz?tor unor condi?ii sociale, speciale cerute de epoc?. Sunt cazuri,

cвnd unele calit??i morale se oprimau, iar altele se propagau ?i se

manifestau. Cunoscutul savant V. Efroimson sus?ine cu siguran??, c?

emo?iile umane de bun?tate, cavalerism fa?? de femeie ?i b?trвni,

protejarea copiilor ?i alte calit??i s-au dezvoltat pe baza selec?iei

naturale ?i au intrat оn con?inutul caracteristicilor ereditare ale omului.

Dar, totu?i, al?turi de aceste p?r?i pozitive exist? destul de stabil

neru?inare, minciuna, amoralitatea, criminalitatea. Fenomenul

criminalit??ii nu se poate explica numai prin factori sociali. Оn

criminalitate, dup? cum am mai demonstrat, se disting ?i factori biologici

mai ales datorit? defectelor eredit??ii.

Savantul francez Cezare Lombrozo a exagerat prea mult valoarea eredit??ii

?i a neglijat complet factorul educativ оn criminologie. Din criminal se va

na?te criminal, din ho? – ho?, spunea el.

Organismele superioare au un biochimism enorm de diferen?iat. Genele pot

fi atacate, defectate ?i atunci au un efect nociv asupra comport?rii

omului. Оn aceast? privin?? e foarte indicat? boala Lesh-Nyhan, care apare

оn rezultatul unei bru?te cre?teri a urinei оn sвnge. Bolnavii sunt foarte

agresivi. Ei se bat, sparg lucrurile. Acelea?i manifest?ri au loc ?i оn

cazul оmboln?virii de guta (podagr?). Se ?tie c? membrii familiei de Medici

sufereau de gut?. Mul?i dintre ei erau intrigani. Ecaterina de Medici i-a

оntrecut pe to?i. Persoanele schizofrecnice, bolnavii de corea posed? multe

tr?s?turi neprielnice societ??ii. Ace?ti oameni n-au voin??, nu se pot

st?pвni, devin mai u?or alcoolici ?i narcomani. Desigur, c? ?i mediul joac?

un rol mare la dezvoltarea acestor deprinderi d?un?toare, dar omul оnsu?i

о?i alege mediul, care оi corespunde, оn special, naturii sale biologice.

Rolul eredit??ii оn aceast? privin?? se poate vedea u?or la gemeni

monovitelini ?i bivitelini оn exemplele aduse de noi mai sus. Оns?, paralel

cu aceasta, trebuie de men?ionat, c? оnclinarea spre criminalitate nu este

un component inevitabil al psihicului uman. Majoritatea oamenilor respect?

legile ?i ordinea stabilit? оn societate. Legile acestea pot fi mai des

оnc?lcate din cauza anomaliilor biologice ?i оn special, genetice. Savantul

american P. Dagdel a cercetat genera?ia unor familii, care-?i iau оnceputul

de la un criminal, un oarecare Jons. Dintre 709 de descenden?i ai lui, 76

au fost ocna?i, 128 prostituate, 18 persoane ?ineau case de toleran??, iar

peste 200 erau cer?etori. A?adar, 424 dintre ei au fost criminali ?i

infractori, ?i numai 285 oameni normali.

Ce a jucat aici rolul hot?rвtor, mediul sau genele? E greu de spus,

probabil ?i specificul biologic ?i mediul social. Dintre juri?ti profesorul

I. Noi sus?ine valoarea considerabil? a eredit??ii. Оn cartea sa

«Problemele metodologice ale criminologiei» el о?i exprim? p?rerea, c?

instinctele criminalului sunt programate ?i transmise printr-un cod

genetic. Dup? opinia eminentului psiholog L. Bojovici ac?iunea mediului

este perceput? de fiecare om оn corespundere cu datele lui naturale. El a

confirmat experimental existen?a premiselor оnn?scute (genetic

condi?ionate), care au o mare оnsemn?tate оn procesul form?rii

particularit??ilor individuale ale psihicului uman.

Savan?ii discut? оn privin?a genezei crimelor legate de anomaliile

cromozomice. Dac? un b?rbat are un cromozom оn plus de tipul 47/X( sau

47/X((, norma fiind 46/X( purt?torii acestor cromozomi supranumerari pot

prezenta cazuri de comport?ri infractoare. Оn privin?a aceasta se cunoa?te

cazul unui oarecare Menson, care era acuzat de multiple omoruri, f?cute cu

o cruzime extraordinar?. Din via?a sa de 34 de ani, el s-a aflat la

оnchisoare 22 de ani. Se considera, c? el avea anomalia (-disomie (X(().

Desigur, c? anomaliile genetice reprezint? o problem? foarte complicat?

?i important?. Aflarea de timpuriu a acestor maladii ar putea preveni

urm?rile grave prin tratamentul medical sau prin оntreruperea sarcinii.

Trebuie s? subliniem, оns?, c? factorii biologici ?i cei sociali sunt

privi?i ca ni?te condi?ii, care influen?eaz? formarea personalit??ii

criminalului, оns? nu pot fi socotite cauze ale crimelor.

9.4.5 Temperamentul ?i genetica

Oamenii se deosebesc оntre ei ?i prin ritmul de tr?ire emo?ional? ceea ce

constituie оn fond temperamentul lor I. Pavlov spunea, c? temperamentul

este cea mai general? caracteristic? a fiec?rui om, caracteristica de baz?

a activit??ii nervoase superioare, care determin? modul de a activa a

fiec?rei fiin?e.

Psihologia deosebe?te patru temperamente: holeric, sangvinic, flegmatic

?i melancolic. Tipici pentru temperamentul holeric au fost Pavlov, Suvorov,

Petru I, Maiacovskii etc.

Temperament sanguinic a avut paleontologul V. Kovalevskii. Sangvinicul

este un om foarte impresionabil, foarte sensibil ?i activ. Ritmul vie?ii

este ca ?i la holeric, rapid.

Flegmaticul se caracterizeaz? printr-o excita?ie emo?ional? lent?,

emo?iile se produc оncet ?i se exprim? slab. Оn schimb ele sunt stabile ?i

profunde. E inert. Cвnd e vorba s? treac? la o ac?iune, se hot?r??te mult

mai greu decвt sangvinicul ?i holericul. Chipul flegmaticului оl exprim?

foarte bine persoana lui Ch. Darwin.

La melancolic emo?iile se produc lent, sвnt, оns? stabile, foarte

profunde ?i-l cuprind оn оntregime. Melancolicii sunt timizi, nehot?rв?i,

pu?in mobili. C?tre ei a apar?inut ?i I. Mecinicov.

Savantul M. Vasile? constat?, c? labilitatea este determinat? de genotip,

?i anume, de poligenie. Se presupune, c? temperamentul se transmite prin

ereditate datorit? unor combin?ri dintre gene dominante ?i recisive dup?

urm?toarea schem?:

A, A, A, - holeric

A, A, a – sangvinic

A, a, a – flegmatic

a, a, a - melancolic

S-a constatat, c? ritmul personal la gemenii monovielini este identic, pe

cвnd la gemenii bivitelini ?i la fra?ii sib?i el difer? cu mult. Reac?ia

(puterea, labilitatea, echilibrul, mimica, vocea, mersul etc.) sunt

similare la gemenii monovitelini, chiar dac? ei au fost desp?r?i?i deodat?

dup? na?tere ?i crescu?i оn diferite condi?ii sociale.

Se presupune, c? tipurile de temperament se combin? conform legilor lui

Gr. Mendel:

1. Dac? ambii so?i vor fi de acela?i tip to?i copiii vor mo?teni acela?i

temperament;

2. Оn celelalte cazuri se observ? dominan?? ca оntr-o serie de alele:

holeric( sangvinic( flegmatic( melancolic.

Datorit? mo?tenirii poligenice sau polialelice tipuri pure de temperament

оn natur? aproape c? nu sunt. I. Pavlov, combinвnd propriet??ile nervoase

la animale, a c?p?tat 24 de tipuri.

Cunoa?terea structurii temperamentului, a manifest?rii ?i regl?rii lui

permite o educare ?i autoeducare con?tient?. Trebuie s? se ?in? cont de

temperament оn orientarea profesionist? a tineretului, la crearea unui

mediu psihologic favorabil оn colectivele de studen?i, muncitori, oamenilor

de ?tiin??, cultur?, de crea?ie. Pozi?ia, pe care o ocup? omul оn

societate, оi determin? modul de a-?i manifesta emo?iile. Dac? el ocup? un

post de r?spundere, nu-i este permis s? fie dezechilibrat. Demnitatea оl

impune s?-?i frвneze sentimentele, s? hot?rasc? chibzuit.

Compatibilitatea temperamentelor оn diferite colective de munc? este

absolut necesar?. Ca s? fie realizat? trebuie s? cunoa?tem bine

temperamentele ?i s? le regl?m оn modul corespunz?tor.

9. 4. 6 Psihogenetica

Problema educa?iei ?i instruirii genera?iei tinere este una dintre cele

mai complicate. Savan?ii caut? s? explice comportamentul omului ?i, оn

special, formarea particularit??ilor lui individuale, pe baza diferen?elor

genetice dintre indivizi. Ea na?tere o nou? ramur? a psihologiei –

psihogenetica, a c?rei obiect este stabilirea leg?turii dintre psihicul ?i

geneticul omului, eviden?ierea rolului factorului ereditar оn via?a

psihic?. Numeroase cercet?ri de psihogenetic? serve?te pedagogiei la

realizarea proceselor de instruire ?i educa?ie.

Exist? multe exager?ri оn ceea ce prive?te оn?elegerea pedagogiei ca

?tiin??. Multe discu?ii au trezit problema locului ?i importan?ei

factorilor care contribuie la educa?ia ?i instruirea omului. Biologizatorii

sus?in, c? pedagogia trebuie s? se sprijine numai pe factorii ereditari.

Educa?ia, spun ei, nu poate influen?a genele, pe care le posed? omul. Omul

v-a avea anumite calit??i determinate numai оn caz c? le va mo?teni de la

str?mo?i. Persoanele, care n-au avut parte de o ereditate ilustr?, vor fi

ori nu vor fi educate, vor ajunge numai la un nivel intelectual mediu.

Alt punct de vedere, care domin? оn pedagogie, este recunoa?terea

atotputerniciei factorului social. Reprezentan?ii acestei doctrine

recunosc, c? oamenii se nasc to?i egali ca o «tabula rasa» (tabl? curat?),

pe care educa?ia va оnscrie ceea ce dore?te. Dac? omul va avea condi?ii

sociale favorabile, el va deveni perfect.

Ambele aceste teorii examineaz? fiin?a uman? prea unilateral, fiecare

numai din punctul s?u de vedere: ori biologic, ori social. Оntre factorii

biologici ?i sociali оn procesul dezvolt?rii omului, precum se ?tie, se

stabile?te o anumit? rela?ie. Omul tr?ie?te ?i se dezvolt? оntr-o societate

concret?, оntr-o anumit? epoc? istoric? ?i aceasta, fire?te, stimuleaz?

dezvoltarea calit??ilor lui, de care societatea are nevoie, care sunt

cerute de acea epoc?. Predispozi?iile pe care le posed? omul trebuie s? fie

eviden?iate ?i cultivate. Pentru a educa omul, trebuie s? cunoa?tem bine

particularit??ile lui atвt cele biologice, cвt ?i cele psihologice. F?r?

cunoa?terea geneticii nu se poate realiza complet principiul «de la fiecare

dup? aptitudini, fiec?ruia dup? cerin?e».

Mediul poate sau s? perfec?ioneze, sau s? оnr?ut??easc? calit??ile

оnn?scute оn dependen?? de valoarea etic? ?i cultural? a acestui mediu. Un

exemplu interesant оn aceast? privin?? ne prezint? ?. Auerbach. Dup? cum

c?r?ile de joc se amestec? оnainte de a le distribui juc?torilor, tot a?a

?i genele p?rin?ilor se distribuie la copii fiind amestecate. Nu se ?tie ce

gen? anume va ob?ine copilul, dup? cum nu se ?tie ce c?r?i din оntregul

pachet vor fi repartizate juc?torilor. Rezultatul jocului, succesul оn joc

оns? nu va depinde numai de felul c?r?ilor, ci ?i de felul cum va ?ti s? le

foloseasc? juc?torul. Un juc?tor bun cu c?r?i mai slabe poate s? ajung? la

un succes mai mare, decвt un juc?tor prost cu c?r?i bune, dar care nu ?tie

s? le foloseasc?.

Оn fa?a pedagogiei ?i psihologiei se afl? problema de a determina cвt mai

timpuriu aptitudinile, pe care le posed? copilul. Cunoa?terea lor va

permite organizarea corect? a educa?iei. S? nu uit?m c? оns??i via?a

social? are origine biologic?.

Omul, ca fiin?? biosocial?, are dou? programe de dezvoltare – bilogic?,

imprimat? оn ADN ?i transmis? ereditar din genera?ie оn genera?ie, ?i

social?, care nu este оnscris? оn genele sale. Pentru a se dezvolta ca

personalitate el trebuie s? se conduc? de ambele programe. Calit??ile unei

persoane sunt determinate ?i de genotipul ob?inut ereditar, ?i de mediul

social, оn care are loc dezvoltarea sa. Genotipul influen?eaz? asupra

form?rii ?i dezvolt?rii fenomenelor psihice ale omului, asupra form?rii

individualit??ii lui. Mediul trebuie s? fie favorabil pentru un anumit

genotip.

La na?tere oamenii nu sunt egali din punct de vedere genetic, de aceea

influen?ele pedagogice ?i psihologice nu pot fi acelea?i pentru persoane

diferite. Fiecare om о?i are genotipul s?u ?i reac?ii specifice lui.

Educa?ia ?i instruirea trebuie s? corespund? individualit??ii fiec?rui om,

care percepe realitatea оn felul s?u. ?inвnd seama de aceste fapte trebuie

de c?utat metode ?i mijloace cвt mai potrivite pentru realizarea instruirii

?i educa?iei.

X. INGINERIA GENETIC?

10.1 Structura genomlui

Pe baza exemplelor cu privire la legile de mo?tenire a caracterelor,

analizate оn capitolul оntвi, unii cititori ?i-au format p?rerea c? fiecare

organism se caracterizeaz? prin dou? st?ri: stare intern?, determinat? de

constitu?ia ereditar?, ?i starea extern?, ce const? оn realizarea

posibilit??ilor ereditare ale organismului оn anumite condi?ii de

existen??. Оntr-adev?r, a?a este.

Suma factorilor ereditari ai organismului a fost numit? genotip, iar

totalitatea caracterelor - fenotip. Оn prima jum?tate a secolului XX

savan?ii considerau c? genotipul individului оl formeaz? o anumit? sum? de

predispozi?ii ereditare - gene, care se pot combina liber, formвnd cele mai

variate оmbin?ri, pe cвnd fenotipul, la rвndul s?u, este un mozaic de

caractere, care se constituie de fiecare dat? оn mod diferit.

Cercet?rile ?i experimentele efectuate оn continuare au demonstrat c?

aceste reprezent?ri sunt simpliste, iar оn multe cazuri - gre?ite.

Оnc? Morgan оn lucr?rile sale a ar?tat c? genele ocup? anumite locuri

(locusuri) de-a lungul fiec?rui cromozom, formвnd a?a-zisele grupuri

ligaturale (blocuri), ?i din aceast? cauz? ele nu pot s? se combine

оntotdeauna liber, ci, dimpotriv?, de cele mai dese ori se transmit

оmpreun? cu cromozomul lor.

Legile stabilite de Mendel s-au dovedit a fi limitate tocmai din cauza

fenomenului eredit??ii ligaturate a multor caractere. Aceste legi sunt

valabile numai pentru caractere, ale c?ror gene sunt localizate оn diferite

perechi de cromozomi. Afar? de aceasta, s-a stabilit c? anumite caractere

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16